Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Scriam în anul școlar trecut  despre Comitetul de părinți pe grădiniță și anunțam atunci cu entuziasm câte lucruri vreau să fac și ce anume ar fi de corectat.

http://anemari.revistatango.ro/2010/10/comitetul-de-parinti/

Fără să-mi propun, aveam să deschid cutia Pandorei și să ajung în final să mă lupt singură, fără să am măcar un singur părinte de partea mea, cu un consiliu de administratie, cu un consiliul educativ, cabinetul medical și o mulțime de documente ilegal întocmite.

Teatrul săptămânal din grădiniță, la un preț piperat, era de fapt livrat pe baza unui contract cu o Asociatie, contract care nu stipula nimic în privința  costurilor. Întrebând eu pe ce bază ni se cer nouă, părinților, 6 Ron la fiecare reprezentație din moment ce contractual Asociatia respectiva nu solicită nici un ban…am stârnit valuri de reproșuri și indignare. Totuși, contractul respectiv stipula faptul că respectiva Asociatie donează grădiniței o sumă de bani. Întrebând destinația banilor mi s-a spus că s-au facut xeroxuri pentru documentele necesare grădiniței (pentru că fișele de lucru de la grupă le fotocopiam noi părinții).

Am mai întrebat apoi ce  firmă  livrează opționalele grădiniței și pe baza căror competențe (era vorba, evident, despre fiica doamnei directoare, Traducător Autorizat care angajase în condiții incerte niște tineri ), care este destinația banilor din fondul  grădiniței și dacă există aprobarea comitetului de părinți pentru cheltuirea banilor, destinația procentului donat de firma de opționale grădiniței, de ce firma soțului doamnei directoare oferă opționalele de sport…

Am formulat TOATE întrebările incomode. La întâlnirea față în față cu  doamna directoare Bărbăcioru,  aceasta  s-a scuzat pentru micile nerespectări ale legii, motivând că sunt foarte ocupați cu programa școalară, consfătuirile…etc.

În spatele ușilor închise însă, dna directoare s-a înconjurat de mămici  îndatoritoare și slugarnice cu care a convocat o ședință a comitetului de părinți pe grădiniță, unde s-au adunat câteva gospodine neinformate și m-au aștepat cu toții gata de atac.

Am fost insultată și hulită în fața întregului personal didactic din grădiniță. Eu singură am ținut piept  țipetelor a vreo 15 femei nevricoase care, în afară de curajul de a pune la îndoială  onestitatea faptelor doamnei directoare, nu aveau alte reproșuri pentru mine. Nu le deranja faptul că banii lor sunt folosiți la exclusiv  bunul plac al doamnei directoare, nu conta faptul că de la opționalul de engleză copii se întorceau transpirați leoarcă de cât alergau și se zbenguiau, semn că nu făceau nimic, că la orele de dans copiii își spărgeau capetele, că meniul zilnic nu era afișat dimineața pentru că doamna asistentă insista că nu se poate așa ceva  iar solicitarea mea este aberantă….și câte și mai câte. Fuseseră aduse pentru ca să mă jignească și să mă intimideze.

Am plecat tristă de la faimoasa ședință și fără speranțe în viitorul țării, în special pentru că mămicile respective erau cu mult mai tinere decât mine și, teoretic, neatinse de microbul comunismului. Dar am sfârșit prin a fi mai îndârjită ca oricând și hotărâtă să nu mă opresc aici.

Am reclamat ilegalitățile la Inspectoratul Școlar Al Muncipiului București, la Ministerul Educației, la Primăria de Sector (pentru că reprezentanți ai primăriei sunt membri în consiliul de administrației), la Inspectoratul Școlar de sector….Nici nu mai știu pe unde am depus reclamații. Am semnat totul în nume propriu deși avocații și ONG-urile consultate mi-au spus că nu am sorți de izbândă de una singură, că as avea o altă greutate dacă ar semna mai mulți părinți.

Părinții s-au ascuns în spatele joburilor, în spatele greutăților financiare și a temerii că le vor fi persecutați copiii. Deși le spunem copiilor că adevărul învinge întotdeauna, că nu ai voie să minți și să furi, prea puțini suntem pregătiți să arătăm asta și prin puterea exemplului.

În noul an școlar, după 20 de ani de funcție de conducere, după ce-și construise un adevărat imperiu cu contracte de servicii către toți membrii familiei, doamna directoare Bărbăcioru este schimbată din funcție. Surprinsă și nedumerită este nevoită să părăsească fotoliul directorial.

Acum meniul zilnic al copiilor este afișat zilnic la ora 8:00 la avizier de către aceeași asistenă medicală.

Rând pe rând, doamnele educatoare își cer scuze pentru faimoasa ședință în care eu am fost jignită și hulită. Rând pe rând, părinții îmi spun că am avut dreptate și mă felicită pentru inițiativă.

Eu zâmbesc trist. 

Singura mea bucurie este că pot să-i predau astăzi fiului meu, prin puterea exemplului, minunata lecție a buturgii mici care răstoarnă carul mare.