„"Într-adins, smerit și mut, am făcut ce am putut"- Tudor Arghezi“

Destinatia… Blava

de

O conferinta ma porneste spre capitala Slovaciei, Bratislava. Se strang aici cei mai importanti si renumiti activisti ai societatii civile din tarile Europei de est . Urmeaza sa vorbeasca despre cei 20 de ani scursi de la caderea blocului comunist.

250 de participanti invadeaza micutul oras. Hotelurile si restaurantele sunt gata sa-i primeasca. Centrul istoric al Blavei (cum o numesc locuitorii) este curat si poarta haine de sarbatoare. Romanii il viziteaza cu vadita invidie. Dupa ce aterizezi la Viena, iei un autobuz ce te duce, pe cai ocolite, in aproximativ o ora si 20 de minute, la Bratislava. Cu masina pe autostrada faci 40 de minute.

Ziua insorita ne ofera prietenoasa dealurile Blavei. E inca verde. E foarte curat. Vedem ramasitele granitei. E pustiu acum in vechile cazemate ale granicerilor. Intram din plin in Blava, ca intr-o suburbie a Vienei. E ora pranzului. Foamea ne sacaie suparator. Ne cazam rapid si iesim la aer. Dupa un mic google pe Blackberry aflam ca cel mai bun restaurant din Slovacia este Le Monde.

Curiosi, infometati si gurmanzi ne asezam la masa, in buricul capitalei. Mai nimeni pe terasa restaurantului. Meniul imbracat in coperti uriase are 10 oferte de mancare. Ce sa alegi? Desi in engleza, nu e sigur ce o sa primesti. Comandam ceva la intamplare. Cer o limonada cu apa minerala dar primesc o sticla de apa minerala din brand fitos. Las sa fie, ca tot nu platesc eu.!

Mancarea vine incet, un fel de mancare pe ora. Portiile sunt minuscule, painea e servita cu zgarcenie (2 feliute meschine pe o farfuriuta). Desi cerem un cos cu paine, primim tot cele 2 feliute de persoana. Pe chelner nu poti sa-l scoti din ale lui. Evident ca nu vorbeste engleza! Aveam sa aflam a doua zi ca restaurantul apartine mafiei rusesti.

Dupa ce am luat pranzul in 3 ore, decidem ca e timpul sa cercetam orasul. Suntem in centru asa ca centrul istoric sa fie! Stradute micute, inguste, cu arhitectura de imprumut de pe la vecini (unguri, cehi, austrieci…), curat peste tot, suveniruri la tot pasul… Cel mai mult ne plac statuile ce ies din asfalt. Salutam ingeniozitatea.

De la 1 ianuarie slovacii folosesc moneda euro. Asa comparam mai usor si intelegem ca nu e tocmai ieftin pe aici. Nimic sub 10 euro. Totul este de vanzare. Chiar si apa! Mai incolo, dincolo de centrul istoric, orasul “industrial” nu impresioneaza cu nimic. Tramvaie vechi, stradute de tot felul, cladiri vechi si noi, constructii la tot pasul, piata chinezo-coreeana unde mirosul de cauciuc te sufoca, Tesko care este identic cu Magazinul Unirea din anii ’90…. DAR curat peste tot.

A doua zi experimentam un resturant obisnuit, dar cu vad si mult cautat de tineret. Aici vin tinerii sa-si sarbatoreaza absolvirile, trecerea examenelor, zilele de nastere…  E modest, inghesuit dar are farmec. O singura chelnerita serveste la masa. Are memorie de elefant pentru ca, desi nu-si noteaza nimic, nu a gresit nicio comanda. Sfatuiti de o colega slovaca, comandam mancaruri traditionale. Traditionale precum arhitectura! Degustam o combinatie de amestec intre bucataria ceha, maghiara si austriaca. Nimic fara galuste! Totul e gustos si la jumatate de pret fata de ziua precedenta.

Ne miram ca sunt atat de multi turisti pe strada. De fapt, doar in centru. Ce sa faci ca turist in Blava? Vizitezi centrul istoric si apoi? Intelegem ca de fapt turistii merg la Viena si ca – parte din tur – primesc cateva ore de Blava.

Blava sa fie!

HKS Faculty Research Working Paper Series. Welcome to the John F. Kennedy School of Government Faculty Research Working Paper Series. We are pleased buy research papers

Tag-uri:
· · · · ·
Categorii:
Despre viata

Comentarii

  • frumoasa calatorie!

    ionut 21 septembrie 2009 9:18 PM Răspunde
  • Ciao Ane. Am de gand sa merg de Craciun la Viena, acum stiu ca voi merge sa vad si Blava:) Capitala slovaca nu a fost niciodata, pana acum, printre prioritatile mele turistice, nu stiu sa spun clar de ce..Probabil pentru ca fascinatia Occidentului a fost mereu uriasa, pentru ca griul comunist a reusit sa ma lecuiasca de vizite prin unele portiuni de harta..
    Acum realizez ca era o gogomanie, ca fiecare coltisor de Europa, si nu numai, merita luat la pas..
    Seara super sa ai!

    Una 21 septembrie 2009 9:26 PM Răspunde
    • Aritmata, iti doresc sa iti priasca. Din fostul bloc comunist mie cel mai mult imi place Belgrad.

      anemari 21 septembrie 2009 11:03 PM Răspunde
  • Abia astept sa pot vedea si eu ceva mai mult din fostul bloc comunist, candva, curand, sper. Toata Europa, chia si cea trecuta prin chinurile rosii, are un farmec, din punctul meu de vedere, inegalabil. E asa de interesant sa auzi parerile celor care au trecut prin diferite locuri si stiu cum sa le descrie si sa le faca vii chiar si pe un ecran de calculator.

    amalia 24 septembrie 2009 4:21 AM Răspunde
  • Iar de la articolul despre Turcia esti in inima mea, Anemari.

    amalia 24 septembrie 2009 4:22 AM Răspunde
    • Draga mea, din motive tehnice nestiute, am putut de abia acum sa-ti multumesc ca ma citesti.

      anemari 24 septembrie 2009 10:36 PM Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title