fbpx
„"Într-adins, smerit și mut, am făcut ce am putut"- Tudor Arghezi“

Cronica de SUA. Washington, ziua 1

de

Iesi copile cu parul balai…..Si am iesit cu pletele mele blonde sa rad la soarele de vara tarzie.

M-a intampinat un Washington cu mult verde. In Dupon Circle oamenii sunt la locurile lor, care cu laptopurile, care cu picnicul sau cu taebo.

Casa alba mai mica decat in filme

La Casa Alba e liniste. Ma regasesc cu vesnica protestatara asezata pe trotuarul de vizavi de mai bine de 20 de ani. Se ofera si astazi sa-mi dea detalii daca doresc. Protesteaza impotriva rachetelor cu raza medie de actiune. Are, in fata cortului, postere mari cu poze si mesaje ce indeamna la revolta.

Mai incolo se aude muzica turceasca. Imi aduce aminte de casa, de Piata Rahova…Merg sa cercetez fumul greu ce urca la cer, corturile amenajate si sunetele familiare.

Wow! E ziua turcilor. Nu stiu daca sarbatoresc ziua nationala sau daca e doar un festival turcesc. Rahat turcesc din cel mai ieftin se vinde aici la prêt de ridicat, bijuterii, covoare si perne impodobesc tarabele, koftea , sarailie, saorma, cafeaua turceasca la nisip si alte delicatese strang grupuri numeroase de vizitatori pofticiosi.

Pe mine nu ma imbie nimic. Ma simt de parca de acolo vin. Doar n-am trecut peste apa doar pentru atat!

festivalul turcesc 4JPG

Pe Conneticut Avenue strada e blocata. Echipaje de politie tin situatia sub control. In prima duminica din Octombrie este Sunday Mass la care participa senatori, congressmeni si uneori chiar presedintele. Dupa nivelul de securitate as spune ca presedintele nu era in biserica la slujba. Protestarii profita mereu de acest eveniment si se posteaza pe strada de vizavi de biserica. Citesc pancartele. Foarte diverse!

in memoria soldatilor morti in Afganistan 2

Ma indrept spre Lincoln Memorial. Pe pajistea verde din fata lui familiile soldatilor ucisi in Afganistan „vorbesc”. Siruri concentrice de bocanci, pantofi de femei si copii, vorbesc lumii intregi despre proprietarii lor. La un microfon o tanara citeste cu glas egal lista celor disparuti, mentionand varsta, locul de bastina, zona de conflic si anul in care au disparut. Efectul e coplesitor. Te simti vinovat instantaneu.

Si totusi oamenii continua sa se bucure de ziua frumoasa de vara. Salut mai apoi cladirea congresului, gradina botanica, Smithsonian Museum, Potomac-ul……

Inchei seara la un restaurant frantuzesc, Bistrot du coin, cum altfel? Pentru o poala de bani beau Bojoule, gust din scoici, sorb din Badoit, cea mai buna apa minerala frantuzeasca , ma delectez cu creme flan.

Ma simt cosmopolita!

Categorii:
Despre mine

Comentarii

  • La mijlocul lui August am avut si eu ocazia sa-mi petrec o zi si jumatate in Washington DC si m-am indragostit de oras. Nici eu nu stiu de ce mi-a placut asa de mult.
    Mi-ar place sa revad orasul si sa vizitez ce nu am avut timp last time.
    Sa ai fun cum zic americanii!

    OanaTmm 5 octombrie 2009 7:52 PM Răspunde
    • Multumesc! Am mai fost in DC acum 2 ani. Ma bucur sa revad locuri dragi

      anemari 5 octombrie 2009 11:04 PM Răspunde
  • Mai esti inca aici?
    301-525-4832 sint la 4 – 5 statii de metrou.. 🙂

    iana 5 octombrie 2009 8:04 PM Răspunde
  • Ooo, suntem relativ aproape! Ajungi la New York sau la Chicago?

    amalia 6 octombrie 2009 5:24 AM Răspunde
    • Amalia, nu ajung pe acolo. Dar ajung in Lincoln Nebraska. 🙂

      anemari 6 octombrie 2009 11:21 AM Răspunde
  • In fata la Cosi, OK?

    iana 6 octombrie 2009 4:30 PM Răspunde
  • Superbe poze….
    Sunt de-a dreptul invidioasa….in Cluj a fost o zi mofluza de toamna, cu praf, zgomot,vant…tipic pentru un oras din Romania…iar eu am fost si mai mofluza datorita unei viroze rebele care ma chinuie de cateva zile…pozele tale insorite m-au incalzit putin si m-au facut sa visez ca atunci cand „o sa cresc mai mare” in cont o sa ajung si eu in State in vizita…
    Pana atunci ma bucur de articolele si pozele trimise de voi….

    irina 6 octombrie 2009 7:46 PM Răspunde
    • Irina, daca te consoleaza sunt aici cu serviciul. Mi-as fi dorit sa fiu aici in vacanta cu sotul, sa ne permitem toate extravagantele…

      anemari 7 octombrie 2009 3:00 AM Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title