Sunt organizată, dar asta am mai spus, aşa cum am spus şi că îmi plac ordinea şi curăţenia, că mânuiesc graţios, ca majoritatea româncelor, aspiratorul în timp ce rufele se învârtesc cu X rotaţii pe minut în cuvă, legumele fierb pe aragaz şi o tartă se coace în cuptor.
Lunea dimineaţa vin să mă odihnesc la birou după ce am executat flick-flack-uri periculoase în weekend: curat, spălat, gătit, călcat, jucat, o sedinţă la asociaţie, o traducere, lecţii la gramatică şi engleză cu nepoţica şi măcar trei telefoane către terţi.
Dar vezi, până şi o maşină perfect tunată are nevoie câteodată de o pauză. Atunci e semn că e vremea grevelor. Şi câteodată chiar e timpul să institui grevă generală. Atunci închid calculatorul la ora 8:00 PM, mă întind în pat cu telecomanda în mână, ţinând în braţe puiul de om. Amândoi ne băgăm în pat cu „casele”, eu cu rimelul încă pe gene, el nespălat pe dinţi, ne hârjonim şi adormim ca-n gară.
Dimineţile sunt mai greoaie pentru că n-am pregătit ghiozdanul de grădi de cu seară, pentru că rimelul se ia mai greu dimineaţa şi ustură ochii cam rău, pentru că lenea ne-a intrat în os şi vigantoletten, miere, calciu, aerosoli, dinţi, ochi, îmbracat e deja cam mult după grevă.
offf cata dreptate ai
Serviciul meu e in trei ture. M-am obisnuit sa lucrez asa. Uneori, cand vin de la copiii mei sunt atat de obosita, incat nu-mi doresc decat sa dorm. De musai ma imbaiez ( apa ma relaxeaza) si ma arunc in pat. Dar nu ma intereseaza nici de mi-am aruncat sosetele pe te miri unde, nici ca trebuie facut curatenie ( asta nu se mai termina; in fiecare zi e ceva de facut parca), nimica nimicuta. Vreau doar sa dorm, atata tot. Si declar greva 🙂
Lotusul, 3 ture? Adica lucrezi si de noapte? Wow!
Cateodata sunt atat de obosita cand vin de la servici incat imi vine sa ma arunc in pat asa cum sunt :imbracata, nespalata , nedemachiata. Dar , daca as putea scapa o seara fara dus din cauza oboselii, demachiatul ajuns la stadiul de obsesie, ma sacaie atat de rau ca imi trece somnul la gandul vinovatiei fata de genele mele neregenerabile.
In serile alea indraznesc sa-i spun sotului meu sa se „ocupe ” el de cea mica, asta insemnand sa stea cu ea vreo ora , adica sa renunte el la a se uita in tihna la TV si, in plus sa o si culce , asta insemnand sa o mangaie vruen sfert de ceas , la ea in pat, timp in care vorbeste cu ea diverse chestii , iar CD-ul urla pe ritm de „cutiuta muzicala” De multe ori, spun asta fara a vrea sa-i stirbesc din merite , isi da ochii peste intr-un mod atat de sugestiv incat imi piere instant orice urma de oboseala ca sa nu mai spun ca a sta cu copilul, pentru sotul meu inseamna a o supraveghea cu un ochi -celalalt fiind indreptat spre TV, timp in care ea isi face de lucru singura. Nu asa se intampla cu mine. Pentru mine a sta cu copilul inseamna sa fiu tot timpul cu mintea la panda in cautarea unor metode de distractie educative , inseamna sa fiu proaspata si dispusa sa ma joc cu ea cat vrea ea, dupa o zi de munca la servici, inseamna sa-mi imaginez tot felul dejocuri de copil pentru care, se stie, noi adulti nu mai avem rabdare. De multe ori copilul vrea sa se joace mai mult de o ora cat mai ramane pana la culcare si atunci incep zbieretele de nemultumire. Astea vin peste oboseala initiala. Intotodeauna cand se intampla asa, sotul meu ce credeti ca spune: tu esti de vina, ii dai prea mult nas. Stai prea mult bot in bot cu ea. Hm, aveti ceva de comentat, cata vreme el imi spune lucrurile astea din fata televizorului de unde imi spune si ca el nu are rabdare sa se joace si il apuca nervii.
Nu am cum sa institui greva niciodata, ma apasa mai rau sentimentul vinovatiei ca poate am fost nedreapta sa cer pentru mine o ora sau doua. Nici nu pot sa spun ca dau pe afara cu munca, tocmai pentru ca sotul meu ma ajuta la foarte multe din treburile casei, iar gatitul, atunci cand am pentru cine gati ( noi nu prea mancam mancare gatita, mai mult cruditati) chiar mi se pare o placere. Numai ca la astea fac fata mai bine si daca ar fi mai multe , decat la neimplicarea sotului in educatia copilului.
Din pacate sotul meu gandeste ca in vremuri stravechi ( alea cand femeile NU AVEAU SERVICI) ca mama e cea DATOARE cu educatia copilului.
Na, ca mi-am varsat oful aici si nu stiu daca asta era subiectul.
Va pup pe toate.
Alina, subiectul era si asta. Si pentru ca nu pot sa vin eu sa o mangai pe printesa ta la culcare, atunci cand esti epuizata, meriti macar sa te ascultam si sa-ti spunem ca ne pasa.
Inteleg perfect ce spui. Asa a fost tatal meu si tatal sotului meu. Devenind mamica la o varsta extraordinar de matura am avut timp sa ma gandesc la cum nu vreau sa-mi cresc copilul dar si la strategii de manipulare a sotului ca sa nu urmeze modelul.
Pot sa spun ca Emi are doua momente distincte din zi cu tati: diminetile (cand merge la baie cu tati, ca baietii si se spala pe ochi si pe dinti) si serile (cand face dus cu tati, care apoi il pune in pat si-i spune povestea).
Ca sa te consolez, sotul meu nu ma ajuta la treburile casei, iar atunci cand el este cu Emi eu nu stau cu burta in sus la TV :(, ci mesteresc ceva prin casa.
O , diminetile cu fii-mea sunt neaparat „seriviciul meu”, inainte de marele servici. O trezesc mangaind-o , ea se face ca doarme dar maraie de placere, apoi isi ridica bluza sa o mangai pe burtica sa i se faca pielea gaina. Apoi imi freaca parul intre degetele si apoi se duce la mine in pat la TV unde isi bea laptele si ma asteapta sa imi beau si eu cafeaua 5 min pana cand trebuie sa ma apuc sa-i pregatesc saculetul de gradi, hainele, sa gandeasc cam tot ce ar putea avea nevoie in ziua respectiva la maica-mea unde sta pana venim noi si apoi sa intru la baie. Daca e cumva bolnava fac liste cu medicamentele si cu cantitatile pe care trebuie sa le ia.
Diminetile sunt cele mai aglomerate la mine. Poate nu ma credeti , dar intre 6,30 dim si 7,45 fac si pui / legume la gratar , fa o mare salatoaie pt mine si sotul meu , in care pun toate legumele pamantului ( v-am zis ca noi nu mancam mancare gatita, dar mancam multe cruditati) fac paine prajita- pe categorii: cu unt sa se vada si cu unt sa nu se vada, imi fac cafeau si imi pregatesc pachetul , ma duc si eu la baie sa ma civilizez. SI da, toate astea in 1 ora si 1/2. Sunt convinsa ca multe aveti senzatia ca daca toate aceste maruntisuri care nu se vad dar care manaca timp, ar fi laudate din cand in cand cu , sa zicem: ” draga mea, nu stiu cum rezisti, sau draga mea, mai poti?” sau macar sa nu auzim: „hai , iar te-ai invartit 100 de ani si intarziem” , cred ca am duce mult mai mult intr-o zi de munca la cele 2 servicii.
Da, Anemari, nici nu ar fi rau sa ne intalnim fizic mai ales ca stam aproape una de alta. Mi-ar place ca fii-mea sa se joace cu baietelul tau si mi-ar place sa stam de vorba fata in fata. Simt ca am multe de aflat de la tine si nu numai asta.
Articolele de genul asta care ating puncte sensibile si majore din existenta noastra, functioneaza cateodata ca un robinet. E suficient sa-l deschizi putin si , chiar daca nu ne cunoastem, ne descarcam sufletul ca sa putem sa mergem mai departe.
Alina, noi saculetul il pregatim de cu seara. La fel si hainutele de drum pentru gradi. Dimineata si eu gatesc, fac pachete, cafea….Ma trezesc la 6:00 AM in fiecare dimineata, ca sa pot sa ma pornesc la 8:00 spre serviciu fara sa arat precum femeia de serviciu. 🙂
Sigur, socializam oricand. Mmmm, cum de locuim aproape? Mi-ai pus gps? 🙂
Deci…sa inteleg ca asta ma asteapta? eu nu am inca niciun printisor si nicio printeza pe acasa, dar asta nu inseamna ca nu spal, nu frec, nu aspir, nu sterg prafuri si geamuri si nu spal gresii si faiante…
Eu am doar un hamster caruia ii dedic serile si il scot din cusca, lasandu-l sa se plimbe prin casa. Oricum trebuie sa stau numai cu ochii pe el, sa nu cada, sa nu intre dupa sifonier, sa nu roada, etc. etc… Nu radeti de mine! stiu ca nu se compara cu un copil si nu este aceeasi responsabilitate, dar el si el un suflet.
Parca vad ca actualul meu prieten si logodnic si viitor sot, nu se va implica prea mult in cresterea viitorului urmas, asa cum nici acum nu da in branci sa ii faca curatenie hamsterului 😉 Inseamna ca trebuie sa incep educatia cu el mai intai, sa il iau cu binisorul ca sa pot conta pe el peste cativa ani, la lucruri mai serioase…
Adnya, cand aveai vreo 12 ani si mama spunea :fa-ti curat in camera, faceai? Pai asa functioneaza si barbatii. 🙂
Deci, nu-i vei spune logodnicului (nici cu dragalasenie): fa aia, fa cealalta…Reactia va fi inversa.
Functioneaza: „am nevoie de ajutor”, „nu ma descurc, poti sa ma ajuti?”. In cazul copilului functioneaza :” tati face mai bine X…Tati stie mai bine sa…., roaga-l pe el”.
Stiu, se cheama manipulare, dar functioneaza fara strambaturi si reprosuri. 🙂
O nu draga Anemari, nu ti-am pus gps, doar ca ai tu un post in care povestesti de Rahova. Ei, acolo locuiesc si eu.
Da Anemari 🙂
Stii tu, copiii mei nu pleaca nicaieri, aia e casa lor si e nevoie sa fie cineva cu ei tot timpul 🙂
Multumesc mult de tot Anemari, voi incepe sa folosesc tactica sugerata de tine si te tin la curent 😉
Ane, asa-i; baiatul meu are 15 ani, si daca-l roaga pe tac’su sa-i faca clatite nu trebuie sa-i spuna de doua ori… (aluatul il fac eu 🙂 )
Greva? Duminica dupa- amiaza. Pana atunci muncesc ca un negru pe plantatie…
Ane ce ma bucura postarile si altor mamici. Se pare ca in fiecare familie este la fel.
Oare toti barbatii isi iau locul in fata TV-ului? Pe mine ma apuca disperarea cand vad ca apasa butonul verde al telecomenzii si cauta cu disperare un film. Fie ca isi ia de lucru si acasa, fie ca nu, el este acolo , pe canapea. A cumparat masuta de laptop dar o foloseste pe post de masa. Asa ca de cand intra in casa pana la culcare TV-ul merge non-stop pe filme si se uita ca hipnotizat, dimineata o ia de la capat cu pornitul TV-ul de la sculare pana la plecare numai ca de data asta nu mai priveste, ci doar asculta. E o boala Ane?
Am inceput sa urasc tv-ul.
Oana, nu e o boala, e felul lor de a evada, fara noi, in afara noastra. 🙁
Nu am o solutie.
Vara trecuta am fost in Turcia. Kusadasi, Aqua Fantasy, nu are legatura cu topicul , dar recomand pentru cine nu s-a hotarat inca la destinatia de vacanta.
Acolo erau o gramada de cupluri de olandezi, frumosi, inalti si cu multi copii blonzi. Pe mine si asta m-a impresionat. Unii aveau si patru… imaginati-va patru copii mici dusi cu avionul, cel mai mare de max 6 ani. Si aveau grija de ei impreuna, nu doar mama ca tata se distra cu prietenii. Noi avem doar unul si trebuia sa ma cert cateodata cu sotul meu sa se ocupe si el de copil. Parerea mea este ca suntem o natie in care mamele isi rasfata prea mult baietii, nu-i pun la treaba si asta isi arata coltii peste ani- bineinteles sotiile sunt beneficiarele …
Nu comentez de viata cotidiana, e o lupta continua … nu zic, mai face si treaba dar nu din proprie initiativa, ci doar in urma unor discutii care ne enerveaza pe amandoi. In momentele astea ma gandesc „cu drag” la soacra-mea, care nici acum nu-l lasa sa faca nimic cand e ea in preajma
DianaG, ma tem de clipele in care gandurile mele s-ar auzi. Sunt identice cu ale tale. 🙂
Dar eu sunt mama de baiat si am decis ca schimbarea incepe si cu mine.
De aceea, Emi are sarcini, este incurajat sa-si puna masa, sa-si spele castronelul, sa-si aranjeze in camera…
se pare ca e greu sa schimbi ceva in familie oricat ne batem.mi.a placut o expresie „DACA IMPREUNA MERGEM LA VANAT ATUNCI TOT IMPREUA FACEM SI SNITELE”.si eu simt uneori ca nu mai pot cu toate dar merg mai departe.va pup,pentru toate mamele
Petrus lumi, hai sa ne trimitem sotii in vacanta singuri cu copiii! Asta este planul meu secret si intr-o zi o sa-l pun in aplicare. 🙂
ok,ii trimitem si apoi vedem cat de repede se intorc din vacanta ca nu se descurca.eu traiesc in germania si mergeam sa invat limba cand chris era micut iar sotul ramanea cu el.nu cred ca va inchipuiti ce era in casa cand veneam dupa 2-3 ore.sau daca merg cu oaspeti din tara sa viziteze locurile de aici fara mine atunci sa vedeti ce circ face copilul cu alex.a venit sora mea total uimita ce poate face copilul din tatal.deci,ei se iubesc foarte tare dar fara mine sunt disperati(mai ales alex).imi sunt dragi amindoi oricum,mi-am dorit o familie si o am integra si plina de dragoste si dupa 11 ani. va doresc multa putere,rabdare si dragoste pentru fiecare zi care urmeaza.
si eu sunt de aceeasi parere cu anemari,incerc sa educ baiatul sa nu devina mai tarziu un sot barfit.sa va povestesc apropo de asta:chris avea cam 4 ani si ii explic ca trebuie sa curete pasta de dinti din chiuveta,sa lase capacul la wc,sa puna hainele murdare in cosul de rufe.ii spu ca mai tarziu prietea sau sotia lui imi ca multumi ptr educatie si el de colo -aha,deci tata nu a fost invatat de mama lui?de asta il tot certi ca nu e ordonat?