Cred în cuvinte și scriu despre ceea ce cred. Ăsta este crezul meu. Uneori, în vâltoarea lui „fac”, nu mai găsesc energie să scriu. Dar îmi promit și vă promit să fiu mai harnică de acum încolo.
Nu, n-am rezolvat niciuna dintre marile probleme ale omenirii și-mi pare că demersurile mele rămân, uneori, neterminate. Și cu toate acestea insist să merg pe drumul meu, fie că militez pentru drepturile bolnavilor de cancer și leucemie, ale celor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau pentru adopție.
Astăzi, drumul meu este un proiect de educație alternativă, un proiect generos ce-și propune să medieze relația dintre studenții economiști și piața muncii, să prezinte modele de bună practică ambelor părți implicate, să dea speranță, să reașeze valorile, să arate tinerilor care este ușa pe care pot intra oportunitățile, dar mai ales de unde să înceapă drumul lor.
Lucrez pentru o asociație tânără, la început de drum, care oferă studenților din ASE, tuturor (și celor ce la nivelul de licență dar și celor de la master) posibilitatea de a aplica la un stagiu de internship pentru perioada vacanței de vară. Mari companii din România au vibrat alături de noi, toți cei implicați în proiect, și au pus la dispoziție un mentor, un număr de stagii, departamente specifice în care tinerii studenții să aibă acces dar și o strategie de integrare a acestora.
Selecția se face de ambele părți. Studenții își aleg, din lista de companii, primele trei companii de care sunt interesați. Eu trimit aplicația lor către prima opțiune. Compania îi cheamă la un interviu unde punctul forte îl reprezintă motivația lor, ceea ce îi interesează, ce le place să facă…Dacă prima companie nu-i selectează, aplicația lor merge către opțiunea numărul doi sau, dacă este cazul, către opțiunea numărul 3.
De ce exemplu de bună practică? Pentru că îndreptăm companiile către o resursă umană pe care altfel ele nu o accesează, nu o au în vedere. Pentru că implicăm companiile în procesul educațional, învățându-i pe tineri să facă ceva. Pentru că-i expunem pe tinerii studenții la realitățile pieței muncii, îi ajutăm să afle ce le place să facă dar mai ales ce nu le place să facă. Pentru că-i învățăm pe studenți, înainte de angajare, despre cum se muncește în echipă, despre ce înseamnă un task și un termen de predare, adică despre seriozitatea muncii.
Acest proiect nu este un stagiu de practică, în sensul că nu este obligatoriu și nu-i vizează pe cei ce vânează doar adeverințe. Acest proiect este o ușă de acces spre marile corporații. Cei chemați, cei interesați, au șanse mari să rămână.
Le propun tinerilor ASE-iști un proiect de vară pentru viață. Dacă știți pe cineva interesat sau pe cineva care știe pe cineva, să-i îndrumați să acceseze www.communitylinks.ro
