Nu sunt o femeie neglijentă. Şi nu vorbesc aici despre duşurile zilnice obligatorii sau unghiile impecabile, rădăcini vopsite, vârfuri de păr sănătoase…
Mă străduiesc să mă demachiez seara, să mă dau cu crème seara şi dimineaţa, am lenjerie intimă feminină, nu stau prin casă în pijamale şi nu uit să port tocuri din când în când. Şi cu toatea astea, mă îmbrac şi dezbrac mecanic de luni de zile, mă fardez ca şi cum aş îmbrăca o uniformă, merg teleghidată pe stradă cuprinsă mereu de liste de sarcini neîndeplinite şi nu ştiu dacă pasul meu este apăsat sau diafan, dacă am spatele drept sau aplecat, dacă lumina din ochii mei s-a stins sau dacă mai zâmbesc măcar aducerilor aminte.
Pe de altă parte, mă lupt de ani întregi cu o siluetă ce creşte proporţional cu anii din buletin şi singura mea consolare este că am învăţat să fiu cocheta şi la kg astea. Alteori mă iau în balon şi-mi spun în oglindă „bine că te-ai maritat la timp, înainte să explodeze cântarul”.
Acestea fiind spuse, sunt eu cu mine în fiecare zi, soţie, mama, colegă, amică, studentă….M-am obişnuit aşa de bine cu fiinţa din oglindă că nici nu-i mai dau atenţie.
Dar vineri s-a întâmplat ceva. Guguştiucul cânta a primăvară de cu dimineaţă, eu mi-am lasat mănuşile acasă şi am renunţat la apreschiuri. Pasul meu era mai săltăreţ şi probabil mai convingător, pletele îmi fâlfâiau la fiecare adiere uşoară de vânt şi cred că şi ochii mei au căpătat lumină. Mă apropiam cu paşi repezi de grădiniţa lui Emi şi mă bucuram de o după-amiază doar pentru noi doi. Atunci a trecut o maşină pe lângă mine şi ochii mei s-au intersectat cu cei ai şoferului. Şoferul mi-a zâmbit ştrengăreşte şi m-a salutat. Nu-l cunoşteam.
Brusc mi-am adus aminte că-s femeie şi m-am simţit iar ca la 28 de ani, stăpână pe mine şi pe univers. Nu mi-aş mai da drumul!
Ce sentiment frumos! Sa te simti femeie,si nu una ,oricare ,ci una stapana pe univers !
Aseara mi-am vopsit radacinile parului,crescusera…Azi am mers pe jos ,muuuult.Si m -am simtit privita .O privire iti poate da curajul de a ridica fruntea ,privirea,sa-ti infrunti destinul,macar pentru o clipa.
Cat mai multe priviri frumoase ,va doresc!
Maia, multumim! Si soare in priviri si aripi la glezne.
Foarte frumos ca ti-ai regasit increderea in tine si ca te simti ca la 28 de ani!
Laurik, primavara din noi da semne ca vrea la lumina.
Ooo, da, cu toata cumintenia ce poate salaslui in noi, asa de bine face privirea unui alt barbat asupra noastra
Iti doresc la cit mai multe senzatii de genul asta, Anemari!
Carmen, cata dreptate ai!
Anemari , din randurile tale si din fotografie , razbate un zambet ce spune despre primavara ! Un zambet iti trimit si eu .
Blanca, iti zambeste Anemari de la 28 de ani in poza. In rest, ma straduiesc sa raman in primavara.
Sotul a fost disponibilizat, copilul are probleme medicale, procesul de adoptie nu s-a incheiat dar eu ma straduiesc sa raman barbata si sa zambesc primaverii.
Anemari, stii, iti doresc putere si curaj! Nu stiu in ce ordine…
Je, iti spun eu: niste putere as vrea. Si as mai vrea, daca este posibil, sa -mi dea si mie viata o pauza de cateva luni.
Ane,
Pentru mine esti femeia care nu are varsta, care are puterea sa le rezolve pe toate, care imi insufla curajul sa merg mai departe cu capul sus, care aduce primavara ….
Sper sa ne vedem cat mai curand!
Oana, e frumos ce spui. Cand eram mica credeam ca mama mea poate orice. As dori sa pot si eu orice, macar pentru Emi.
„Revelatia” mea in materie de cochetari a fost momentul in care am descoperit fusta….o adolescenta si o studentie intreaga am fost complexata de acele kg in plus pe care le ascundeam in bluze si pantaloni largi si apoi, dintr-o data, accidental m-am imbracat in fusta ….si lumea m-a complimentat…pacientii s-au uitat la mine mirati( parca sunteti mai inalta?) si masinile opresc la trecere chiar daca astept cuminte pe margine….asa ca am invatat si eu sa fiu frumoasa si cocheta chiar daca masura mea e L si nu M virand spre S!
Ce face baietelul tau Ane? Ti-au mai trecut spaimele si vizitele la medici?
Irina, cu vizitele la medic nu am terminat. Pe 5 martie vedem al treilea oftalmolog. In rest, continuam logopedia si lucram noi cu el acasa. Asteptam sa se instaleze soarele de-a binelea ca sa continuam si celelalte investigatii.
Fusta, da…Stiu despre ce vorbesti!
Iana, si de la mine are primavara mana libera. Faca ce-o vrea!
Am cumparat deja martisoare pentru fetitele de la gradi. Vreau ca Emi sa invete de mic sa fie galant. Sunt foarte curioasa ce intelege el din chestia asta.
Ane, da… asa este! ne face bine cite un compliment „claxonat”. cite un compliment fie el cit de mic venit de la cineva neutru.
Irina imi place sa invatam sa fim frumoase si cochete fiindca asta ne face mai sigure pe noi.
Sa vina primavara!
Eu ma simt femeie de fiecare data cand sotul meu imi spune ca arat exceptional. Asta desi suntem casatoriti de 10ani, avem doi copii impreuna si cu siguranta nu arat ca la 25 ci arat exact varsta pe care o am 35 :))
Mai ales cand suntem impreuna.
Faptul ca in ochii lui nu mi-am pierdut frumusetea chiar daca am riduri si cearcane ma face ma simt bine in pielea mea. Dar nu ma las pe tanjala: am grija ce mananc, merg pe jos cat pot de des si zambesc
E minunat sa stii ca esti iubita!
BB, frumos pentru tine.
Sta in firea umana sa consideram fireasca primirea de complimente de la partenerul de viata. Aceste complimente nu au cum sa te faca sa tresari la fel in fiecare zi timp de 10 ani, cel putin nu tresari la fel ca la un compliment pe care nu-l asteptai, venit de la un strain.
Tresaritul la complimente straine nu ne face pe noi, celelalte, mai putin fericite sau iubite in casatorie, mai putin implinite, mai putin mame sau neveste.
Anemari, mi se pare un pic nefiresc cum pui problema… De ce ar trebui sa va faca tresaritul la complimente straine mai putin „fericite sau iubite in casatorie., mai putin implinite, mai putin mame sau neveste”. Nici nu mi-a trecut prin cap asa ceva!
Eu am spus doar ce ma face pe MINE sa ma simt femeie. Pe mine ma incanta mult mai mult complimentele venite de la sotul meu decat cele pe care le primesc de la necunoscuti. Si ma incanta cu atat mai mult cu cat stiu ca dragostea lui pentru mine nu a scazut ci dimpotriva.
Si ma mai incanta privirile prietenilor nostri de fiecare data cand ne vedem, destul de rar din pacate pentru ca suntem raspanditi care pe unde…
Nu am emis nici un fel de judecati fata de nimeni altcineva. In fond credeam ca asta e scopul acestui blog, nu? Sa ne spunem parerea.
Anemari, asa cum ai spus si in carte ,tu esti hotarata „sa muncesti mult-mult” la fel ca si mama ta iubita, si sigur vei invinge si cu ajutorul zambetelor trimise primaverii!
Blanca, sper ca voi invinge supravietuind. Mama a murit la 49 de ani.
Cadoul meu din primavara aceasta este revista Tango alaturi de blogul dvs si cele ale colegilor. Sunt hrana pentru suflet si nu las sa treaca o zi fara sa citesc un post, un articol. Ma sensibilizeaza foarte mult si cred ca aveam nevoie de asa ceva. Prin asta ma simt femeie zilnic. Fardurile si tocurile desi sunt la pachet, asa cum ati spus si dvs, intra la capitolul de lucuri pe care le efectuam mecanic. Va urez o primavara luminoasa si sa infloriti cu fiecare anotimp! Nu, cu fiecare zi!
Ioana, tu esti martisorul meu. Multumesc!
bb, faptul ca sotul personal ne complimenteaza este deosebit si ne poate lumina ziua. Un compliment venit din alta sursa poate insemna confirmarea ca arati intr-adevar bine, ca feminitatea proprie a depasit momentan gardul de-acas’. Barbatul cu care traiesti si te iubesti poate spune ceva frumos ca sa-ti faca placere, sau pentru ca te adora si vrea s-o arate, sau pentru ca s-a obisnuit sa se extazieze sau sa pretinda asta . Motivele pot fi multe si discutabile spre divagabil.
Am inteles, ai vrut sa ne comunici ca esti o femeie frumoasa si iubita si implinita, iar, peste toate astea, ai si ingredientul minune: zambetul. Daca tot e un blog in care ne exprimam liber uite ca vin si eu cu opinia mea: cand imi zambeste un barbat sau ma curteaza discret nu cad nici pe spate, nu-mi iubesc nici mai putin barbatul.Dar este placut.
Ane, arati foarte frumoasa in poza asta, parol!:)
Una, nu degeaba am ales in inima mea sa am 28 de ani pentru totdeauna.
La 28 de ani aveam stele in priviri si lumea la picioare.
Stiu draga Anemari, te rog sa ma ierti daca te-am intristat!
Blanca, nu m-ai intristat. De cand sunt mama ma gandesc contant la mama.
Ce frumos…